Bazele de proiectare reprezintă totalitatea cerinţelor generate de condiţiile şi evenimentele considerate explicit în proiectarea SSCE (sistemelor, structurilor, componentelor și echipamentelor) ale unei instalații nucleare, astfel încât instalația nucleară să reziste la aceste condiţii şi evenimente fără ca dozele limită stabilite de legislația în vigoare să fie depășite şi astfel încât obiectivele cantitative de securitate nucleară să fie îndeplinite.
Justificarea alegerii bazelor de proiectare este susținută de analize deterministice, probabilistice şi judecată inginerească.
Bazele de proiectare pentru un sistem, structură, componentă sau echipament trebuie să includă:
(a) identificarea funcţiilor specifice (inclusiv a funcțiilor de securitate nucleară) care trebuie îndeplinite de respectivul sistem, structură, componentă sau echipament şi clasa de securitate nucleară atribuită; în acest context, trebuie precizate funcțiile în operarea normală și / sau în condiții de tranzient și / sau în condiții de accident, după caz; pentru SSCE care trebuie să fie disponibile în situații de tranzient și / sau accident, trebuie precizate evenimentele în care intervin, acestea fiind evenimentele bază de proiect (e.g. accidentul de tip LOCA – pierderea agentului de răcire pentru un reactor nuclear este eveniment bază de proiect pentru mai multe sisteme de securitate nucleară, cum ar fi sistemele de oprire rapidă a reactorului, sistemul de răcire la avarie a zonei active, sistemul anvelopei de protecție a reactorului);
(b) identificarea dependenței fizice sau funcționale de alte SSCE; trebuie specificată necesitatea alimentării cu energie electrică, agent de răcire, aer instrumental şi gaze tehnice, după cum este necesar; trebuie precizate și sistemele de instrumentație și control aferente; de asemenea, trebuie specificate cerințele de independență fizică și funcțională față de alte sisteme, în baza cerințelor de securitate nucleară aplicabile;
(c) identificarea condiţiilor de mediu la care sistemul, structura, componenta sau echipamentul respectiv poate fi expus, în funcționare normală și / sau în condiții de accident şi pentru care este necesară calificarea la condiții de mediu sau protejarea împotriva acestor condiții de mediu;
(d) cerințele de calificare seismică;
(e) cerințele de protecție la incendiu;
(f) cerințele de protecție împotriva altor evenimente interne și externe care ar putea afecta funcționarea sistemului, structurii, componentei sau echipamentului respectiv (e.g. inundații, explozii, temperaturi extreme, efecte dinamice ale defectării echipamentelor sub presiune, ca de exemplu forţe de jet, lovituri de bici etc.);
(g) cerinţele de disponibilitate şi cerinţele de performanţă minimă admisibilă pentru situaţii de tranzient şi accident; cerinţele de performanţă minimă admisibilă reprezintă setul de limite de operare sau domeniul condiţiilor stabilite pentru componente sau subsisteme, prin care se definesc stările minime acceptabile pentru acele componente sau subsisteme, aşa cum sunt considerate în analizele de securitate; pentru SSCE care trebuie să intre în funcțiune sau să continue să funcționeze în condiții de tranzient și accidente, trebui specificat și timpul pentru care ne bazăm pe funcționarea lor (“mission time”); se vor specifica și acțiunile care trebuie luate în caz de indisponibilitate a sistemului, structurii, componentei sau echipamentului respectiv;
(h) valorile specifice sau intervalul de valori alese pentru a controla parametrii de performanţă ai respectivului sistem, structură, componentă sau echipament; aceștia depind de condițiile în care trebuie să funcționeze SSCE respectiv (i.e. stările și modurile de operare normală, condițiile de tranzienți anticipați în exploatare, condițiile de accident);
(i) analizele deterministe de securitate nucleară, evaluările probabilistice de securitate nucleară și analizele de pericol / hazard în care este luat în considerare sistemul, structura, componenta sau echipamentul;
(j) analizele termohidraulice și analizele de protecție la suprapresiune, după caz;
(k) analizele de tensiuni, după caz;
(l) identificarea tuturor mecanismelor de degradare, a modurilor de defectare şi a efectelor acestora, precum şi frecvența de defectare estimată; trebuie specificate măsurile pentru prevenirea și reducerea la minim a efectelor adverse ale mecanismelor de degradare (acestea pot include: operarea în limitele specificate, controlul chimismului, monitorizarea, inspecțiile periodice, întreținerea predictivă, întreținerea preventivă / înlocuirea componentelor etc.); pentru sistemele în așteptate („stand-by”), care nu au rol în funcționarea normală a instalației nucleare, ci sunt prevăzute doar pentru a interveni în situații de tranzient și accident, trebuie analizată și eventualitatea acționării intempestive;
(m) cerințele de fiabilitate, inclusiv cerințele de redundanță și cerințele de diversitate pentru componentele sistemului, după caz, ținând cont și de cerințele de testare și întreținere;
(n) cerinţele de verificare, calificare, fabricare, instalare, montaj, operare, testare, calibrare, monitorizare, supraveghere, inspecție şi întreţinere stabilite pentru a se asigura fiabilitatea sistemului, structurii, componentei sau echipamentului respectiv în conformitate cu intenția de proiectare; aceste cerințe trebuie să includă și condițiile de testare, precum și prevederile privind circuitele de testare necesare, acolo unde este cazul;
(o) durata de viață estimată în instalaţie (trebuie verificat cum este aceasta exprimată – în număr de ani sau în număr de cicli de funcționare); cerințele privind managementul îmbătrânirii, inclusiv analizele care utilizează ipoteze legate de timp relevante pentru managementul îmbătrânirii;
(p) cerințele de ecranare împotriva radiațiilor ionizante, pentru protecția lucrătorilor, după cum este necesar;
(q) cerințele și considerentele legate de ingineria factorului uman, inclusiv aspecte privind operabilitatea, ergonomia, accesibilitatea; se vor specifica cerințele și condițiile pentru acționarea manuală și eventualele acțiuni de operator cu limită de timp (o acţiune manuală sau o serie de acţiuni care trebuie finalizate într-un timp specificat pentru a respecta bazele de proiectare şi/sau bazele de autorizare ale instalaţiei nucleare);
(r) cerințele de monitorizare și detecție a scăpărilor de fluide, după cum este necesar;
(s) cerințele de controlul chimismului, după cum este necesar;
(t) cerințe relevante pentru sănătatea și securitatea în muncă a lucrătorilor;
(u) cerințe de protecție fizică și cerințe de securitate cibernetică, după cum este necesar;
(v) codurile, standardele, normele şi specificațiile tehnice utilizate în proiectarea sistemului, structurii, componentei sau echipamentului respectiv;
(w) orice altă informație necesară pentru a se asigura fiabilitatea în funcţionare.
Bazele de proiectare pentru SSCE sunt documentate în următoarele categorii de documente:
- Documentele de tip Safety Design Guides (SDG) – ghidurile de proiectare, elaborate de proiectantul instalației nucleare;
- Manuale de proiectare pentru sisteme și structuri (e.g. cum sunt documentele de tip Design Manuals (DM) pentru sistemele CNE), elaborate de proiectantul instalației nucleare și revizuite succesiv de titularul de autorizație pentru fazele de construcție, punere în funcțiune și exploatare pentru instalația nucleară;
- Documentele de tip Design Requirements (DR) și Technical Specifications (TS), elaborate de proiectantul instalației nucleare;
- Rapoartele de securitate nucleară pentru diferitele faze de autorizare a unei instalații nucleare.
Toate aceste documente includ ca referințe cerințele de reglementare / normele și standardele tehnice aplicabile.
Bazele de proiectare trebuie menținute pe toată durata de viață a instalației nucleare şi reactualizate atunci când este necesar pentru a reflecta modificări de proiect ale instalației nucleare, asigurând controlul configurației de proiectare.
and then